ca o înjurătură clasică
înaintea cinei eliberate în genunchiul meu de pește
admirai
cum se colectează cuvintele porcoase
din gurile de aerisire
ale dormitoarelor

imediat după somnul deformat al bărbatului
ai strâns în dinți o grămadă de vreme
ți-ai spălat isteric obrazul și ai fugit în cerc
cu toate cele cinci degete din stânga
fotografiei

să înțeleg
că nu te deranjează noaptea împărțită la doi
contează un răspuns decent sau de tot?
plasticul nu se aude în rai iubitule
nici degetele tale cutreierând obscen
orașul din mintea mea

tu ești cel care are încredere în culoarea cercului
în imaginea boemă a poemelor de hârtie
scuipate înainte și înapoi
cu sinceritatea organică a unui citat
dintr-un război al sintaxelor

pe aici nu se trece!